poti fii fericit si altfel

...again.. despre bariere si granite, date de definitii

.. da, ca nu le suport, nu stiu cine le suporta de fapt.. cred ca nimeni.. dar, atata ne mintim singuri, ca ajungem sa ne si credem... cat de stupida, idioata si redusa e rasa umana.. trebuie sa aibe o definitie pentru absolut orice, crezand ca de fapt acest lucru ii confera o siguranta... pe dracu, sau, hai sa vorbesc mai frumos, in saracie.. ce siguranta iti poate oferiiiii o definitie?
.. cand eram mici si aveam definitii la scoala, care dintre noi le tinea minte intocmai? va zic eu cine, tocilarii.. nah, si despre tocilari ce stim?.. invata cuvintele, le retin, fara neaparat a se gandi la sensul acestora.. da, ei or fii aia fericiti.. da, fericiti in prostia lor, in cusca lor, cat de fericit poti fii intr-o cusca pe care ti-ai construit-o singur
... in schimb, cei care retineau din clasa esentialul si reuseau sa scoata un 10, folosindu-se doar de explicatiile lor logice, ei au ajuns sa fie fericiti in libertate
... nu stiu cum am ajuns aici, eu nu ma refer la definitiile date in scoala, la cea a atomului sau definitia verbului sau a multor alte lucruri.. da, astea ne ajuta sa ne intelegem si sa convietuim intr-o societate
... eu ma refer la altfel de definitii
... la acele definitii care creaza bariere la tot pasul
... care ne ingramadesc fericirea, ajungem sa fim fericiti doar daca ne aflam intr-o situatie care o descriem conform unei definitii
... ne simtim impliniti doar daca avem de parcurs sute de pasi pe carari intortocheate, chiar daca ii stim finalul, pe noi ne incanta complexitatea ratacirii pana acolo, ca de fapt, din povesti si povestioare noi cam am aflat pasii care trebuie urmati
... doar daca avem de urcat mii de scari, pe care trebuie sa le luam cate una pe rand, ca asa se face, nu cumva sa te impiedici.. ca doar omul e atat de limitat ca nu poate sa sara doua sau trei trepte deodata.. nu poate sa faca douaspe tumbe inapoi, sa se dea peste cap, chiar daca se juleste, macar nu a facut-o in conformitate cu regula impusa
... ne pierdem atat de mult in definitii, ca pierdem esentialul situatiei in care ne aflam, se scurge viata creata, poate moare de o monotonie sufocanta, poate intra in hibernare de la atata banalitate
... macar pentru o zi de-as putea respira aerul pur si inocent al libertatii
... o minte care vrea sa evadeze si sa nu mai creada ca existenta ei depinde de situatii ipotetice pe baza de definitii
... un ins care vrea sa simta fara a-si pune virgula si puncte puncte si tot asa, care trebuie sa delimiteze tot
... un spirit care nu apartine locului, poate nici timpului, unul ratacit, dar nu speriat de acest fapt.. ci, satul si speriat de atatea definitii si care vrea sa rupa granitele pe care acestea le contureaza atat de bine, incat ti se pare ceva perfect, indiferent ca stai pe dinafara sau pe dinauntru.. dar, nu e asa.. acesta e un vis tampit
... ce-ar fii sa ajungem sa fim fericiti si altfel...

O alta poveste a celor trei purcelusi

       Se facea ca era un purcelus care lucra intr-o cladire impozanta si rosie ca racu, nu neagra ca dracu.. singur, singurel, pe nume Grumpy… dupa un timp s-a angajat un alt purcelus, Needy.. siii, iac asa, lucrau ei in liniste, prea liniste, pace deplina, prea deplina.. dupa scurt  timp a mai aparut un purcelus, Flunky… acest purcelus avea un farmec personal atat de unic, vioi, optimist, dar si realist, tot timpul cu zambetul pe buze si idei nastrusnice in capatana, dar ce nu stie nimeni ii ca pe langa inima mare si prea buna, un altruist cum nu s-a mai intalnit pe aceste meleaguri, Flunky era un sensibilos si jumatate, era usor de jignit, chiar si de vorbe date in vant..

    Asaa, si amu sa-i descriu si pe ceilalti doi purcelusi.. Grumpy era genul foarte pragmatic, adica practic, realist, obiectiv din cale-afara, ironic, mare criticar.. Needy trecea cu capu’ de nori de multe ori, un visator incurabil, un capos din cale-afara, nu cumva sa-i fii facut critica ca-ti sarea in cap, tat te umplea de noroi, facea pe duru’ mai tot timpu’, insa asta era atat de sensibil ca si acolo unde nu era cazu’ vedea probleme si se intrista..

    Asaaaa, si amu sa-mi continui povestea: o data cu trecerea timpului astia trei purcelusi au inceput sa amestece noroiul impreuna la unison, o echipa imbatabila, ba chiar au participat la cateva concursuri la care au castigat titlul de “echipa care imprastie noroiul in cel mai lung timp”.. asta-i ca si premiul “Cel mai mic peste prins”… dar nu asta conta pentru ei, ci faptul ca au castigat un titlu, ca au dus treaba la bun sfarsit.. tot lucrand in echipa s-au si imprietenit, ce maai, au ajuns ca o mica familie de purcelusi formata din trei frati..

    Chiar daca mai erau zile negre - cum se usca pamantul de la lipsa ploilor si sarmanii purcelusi se stresau ca nu mai aveau cu ce lucra, se mai ciondaneau, stateau bosumflati doi dintre ei, celalalt dadea vina pe ei ca di ce nu ploua, de parca ei puteau sa aduca ploaia.. trasnete si fulgere se coborau pe ei, flacarile iadului, se  credea balaur, sarmanu’, nu realiza ca el ii doar un porcusor.. aaa, am uitat sa mentionez ca Grumpy era seful lui Flunky si al lui Needy – ei reuseau sa treaca peste si prin ele cu brio si redeveneau aceeasi buni colegi si prieteni.. nu paraseau incinta cocinei, pardon depozitului decat impreuna, mergeau pe principiul: no man left behind.. bine, sa recunoastem amu ca de fapt principiul asta fain l-a indus foarte subtil, the good hearted Flunky.. lu’ Needy i-a placut foarte mult..s-a atasat, agatat cu toata fiinta de principiul acesta.. se simtea protejat, in sanul unei familii, probabil familia care i-a fost luata de oameni cand a fost mic si dusa in salbaticie.. lui Grumpy, sincer, nu stiu cat ii placea, deoarece fiind obisnuit sa munceasca de unul singur, el era mai mult el pentru el, un mic egoist in devenire, eine kleine petit narcisist, era un purcelus bland, calm, prietenos dar nu atat de comunicativ, obisnuit fiind sa faca totul singur inainte sa apara ailalti doi.

     Daa, toate bune si frumoase pana intr-o zii nefasta, in care Grumpy si/ sau Needy i-a/ i-au spus sau facut ceva lui Flunky si acesta din urma in asa hal s-a suparat ca poate i-a luat de la inima pe cei doi si nu a mai urmat principiul lui frumos. Si astfel lui Needy cel dur, care de fapt nu era atat de dur, ci sensibilosul number two, s-a intristat, si s-a intristat si s-a intristat de si in ziua de azi poate ii inca trist.. dar, si mai tare l-a intristat indiferenta de care a dat dovada za boss, aka Grumpy si l-a enervat si a vrut sa-l tranteasca din rasputeri in noroiul ala mai intarit, dar, cum i se intampla de multe ori, cum ii prea mic si prapadit, nu a avut forta necesara nici macar sa-l impinga. Siii amu, ase cum el, Needy, singur, ii convins ca s-a crapat o caramida in zidul care tinea echipa unita, la figurat vorbiind, iac asa se simte iar a loner si fiecare dintre ei ii cu aia a lu’ mama lor, adica fiecare pe cont propriu.. el nu mai amesteca mudul cu aceeasi energie si veselie si i s-o aprins lui un beculet in capsor de s-o gandit sa scrie o poveste pentru Grumpy si Flunky, doara, doara s-or indrepta lucrurile.. si or fii iara a happy little family of pigs.

  

26.09.2012 - intr-o miercuri insorita

Nota de subsol: inainte de Flunky a mai aparut un porcusor, dar despre el nu este nevoie sa mentionam absolut nimic, nici macar numele, deoarece cum a venit asa a si plecat si oricum era cantitate neglijabila.

un gand pierdut si regasit

Un gand:

 ma uit la cifre si vad doar pete pe coala de hartie, 

 ma uit la oameni si vad doar umbre

                    

27.08.2012

Fuga de existenta

                           

Hai sa eliberam lumea asta efemera de atatea reguli.. sa nu ne mai incadram atata in tipare.. in reguli care cica au logica si scop..

Hai sa rupem granitele si sa facem cu adevarat ceea ce simtim, ceea ce ne-ar face fericiti, chiar daca numai pentru o clipa…

Hai sa fugim goi pe campii, pe dealuri.. sa ne jupuim de pieile noastre negre, intunecate, ridate, fara oxigen.. nu doare, insa iti trebuie curaj sa comiti un asemenea pacat.. de fapt, nu numai curaj, trebuie sa inlaturi valul de ceata care iti intuneca vederea si care te face sa crezi ca esti pe drumul cel bun.

Hai sa scapam de mastile care cica ne protejeaza..

Macar pentru o zi sa nu mai credem in bine si in rau… macar pentru o zi sa fim iarasi aceeasi impulsivi, netamatori de actiuni si de consecintele lor, aceeasi nastrusnici copii care am fost candva…

Si, in acea zi, ne vom aminti ca cele mai mici lucruri, cele mai aparent neinsemnate ocupatii, cele mai nerationale, riscante, nebune actiuni ne vor plimba pe nori euforici..

Hai sa nu mai simtim atata greutate.. sa nu mai simtim apasarea remuscarilor a faptelor pe care nici nu le-am comis si pe care deseori le oprim din fasa, le cenzuram chiar si in mintea noastra inchistata (incuiata), limitata de atatea bariere impuse de societate, adica chiar de noi..

Si ne mai miram ca imbatranim prematur.. de fapt batrana ne e mintea, judecata si decizia.. batrana ne este suflarea, pe care o transmitem si celorlalti.. ca un virus.. nu o vede nimeni, nici nu o simte… pentru ca ne-am obisnuit de prea multa vreme sa traim intr-o agonizanta letargie…

Hai sa spunem nu prejudecatilor, scepticismului, ignorantei, apatiei..

11.08.2012, at w.

Irrecuperable

Irecuperabil, indeed.... ;)

                   
... despre nori razleti care construiesc tot felul de forme, care de care mai hazlii, despre curcubee suprapuse, cu culori inexistente, despre rasarituri vesele in zile ploioase
... despre iluzii faine, desarte, aparent inutile, instabile, nesigure, vesele apoi triste, inaltatoare apoi abisale... dar, atat de faine, ca te fac sa razi la orice, de fapt te fac sa razi chiar si uitandu-te in gol in aer, cand intrevezi in acel gol in aer ceva frumos, atunci se cheama ca esti irecuperabil... complet irecuperabil, pe duca, dus cu pluta, a merge cu pluta in susul raului... nu conteaza, daca tu crezi ca poti, nu te uita la parerea celor din jur... daca nimeni nu a reusit pana acum, nu e batut in cuie ca tu nu o sa poti... viseaza departe si nu lasa vasla din mana la primul vartej de apa sau la curentul care bate contra ta... zambeste incontinuu, chiar daca vin clipe piscatoare, durerea oricum nu neaparat ucide... ci intareste, cladeste si face din tine o persoana mai puternica, mai motivata, mai indrazneata...
... despre nopti tarzii sau dimineti timpurii
... despre sperante intoarse acasa
... despre vise scoase de la naftalina
... despre viata, despre viata care merita traita, nu doar respirata
... despre ceva diferit
 -  nu atat de multe cuvinte pompoase, bine alese cu un dex in fata
... despre de-ajunsul din simplitate
... despre frumosul din sinceritate
... despre cuvintele negraite, dar totusi rostite
 -  nu atat de multi prieteni care sa te aprobe, cand, de fapt, nu ai nevoie
... despre inceputurile sfarsiturilor
... despre nopti nedormite
... despre priviri care graiesc
... despre ce inseamna acas
... despre conexiuni
... despre inevitabil
... despre jumatati pierdute si poate regasite
... despre indoieli strecurate si apoi aruncate
... despre cei pierduti si rataciti
... despre cei regasiti si fericiti
... despre dimineti acas
... despre tine
... despre mine
... despre noi

...despre minciuna

... tocmai am terminat de citit o carte despre minciuna si am decis sa scriu aici despre ea.. o Minciuna
... si-apoi, am promis anu' trecut cam pe vremea asta ca o sa revin la scris si nu m-am tinut de promisiune, deci, si asta poate fi considerata o.. Minciuna
... adevarul este ca eu vreau sa vorbesc despre minciuna, motivele is nenumarate, dar neconcludente pentru articolul acesta
... inainte de a continua cu lecturarea textului, poti sa-ti pui castile si sa dai la un volum suportabil melodia care m-a acompaniat inainte si in timpul marii mele inspiratiuni de moment :
Black Tables - Other Lives
... sa vedem.....
Ce este minciuna?
Dictionarul spune ca este:
- denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva/afirmatie prin care se denatureaza în mod intentionat adevarul
- neadevar.. inselaciune.. viclesug.. fictiune.. nascocire..
- plasmuire.. inventie.. basm.. gogoasa.. tromboane.. scornitura..
... si lista tot poate continua, cu toate regionalismele si arhaismele intalnite
... cea mai simpla descriere este ca minciuna este diferita, se afla la polul opus de adevar
Se stie ca minciuna este considerata o actiune rea, foarte rea, josnica de-a dreptu'
... exista minciuni nevinovate, de genul complimentelor la adresa prietenilor, cand o faci pentru ei, sa se simta ei mai bine in pielea lor, si minciuni colosale, schimbatoare de vieti
... aici vreau sa vorbesc numai despre minciuna colosala
... intrebarea mea este: daca minciuna este ceva rau.. sa o consideram tot timpu' in felu' asta? sau exista cazuri exceptionale cand putem sa nu fim atat de rigizi si sa depasim granitele, sa trecem dincolo de tipare si in cazurile respective, minciuna sa nu fie descrisa ca fiind ceva urat, iar persoana care o savarseste sa nu fie neaparat etichetata ca fiind una nedemna, si faptul ca a savarsit o minciuna sa nu fie neaparat considerat dezonorant
... ca sa se inteleaga despre care exceptii vorbesc eu aici
... ai o minciuna spusa, daca vreti cu dedicatie speciala pentru celalalt interlocutor, ca sa se bucure urechile lui de ceea ce aud.. dedicatiile speciale, din muzica, de exemplu, sunt melodii preferate ale celui caruia i se face dedicatia
... ai o minciuna maare care a luat nastere in capatana ta mai repede sau nu asa de repede, depinde ce fel de persoana esti... daca esti una care minte cu usurinta, poate ca ar trebui sa fi exclus din exceptia mea de aici... sau daca esti una pentru care minciuna este ceva de neconceput, initial, ei bine, pentru tine scriu acest articol
... daca esti o persoana care uraste minciuna din toti rarunchii.. insa, ajungi la o rascruce in viata in care trebuie sa faci o alegere, si sa o faci rapid
... ce faci mai apoi? .. analizezi minciuna pe toate partile, introspectezi motivele pentru care trebuie sa savarsesti o asa fapta de neimaginat pana acum si actionezi, rapid si dureros.. pentru tine dureros, tocmai ai rupt un bandaj creand o rana si mai adanca in sufletul tau
...tocmai ai savarsit o mica "crima" in viziunea ta, care te macina si te manca pe dinauntru
...tocmai ai comis o minciuna colosala, schimbatoare de viata, distrugatoare de spirit, spiritul tau
...te consolezi cu gandul ca ai facut-o pentru persoana cealalta, punandu-ti remuscarile tale in plan secund.. minciuna ta constituia exact vorbele pe care avea nevoie cealalta persoana sa le auda, vorbele tale creau o bula de oxigen aruncata cu putere de tine spre ea, care se sufoca cu viata ei complicata, cu deciziile pe care trebuia sa le ia.. si acum, cealalta persoana e fericita in mica ei lume perfecta
... deci...in conceptia ta..
... tu ai ramas cu remuscarea ca ai facut ceva ce nu-ti statea in principiu si nefericit
... cealalata persoana e fericita
... viata merge mai departe ...
... mai ii si o dilema..asa-s eu.. maai.. sa zicem.. nu-i numa alb sau negru...
... esti sigur ca asta era melodia preferata a persoanei tale preferate? esti sigur ca nu ai gresit si poate ca era mai fericita cu adevarul?
...atunci, nu ai decat sa-ti dai palmi si sa-ti spui: Idiotule!.. tocmai ai schimbat cursul vietii a doua persoane si tocmai ai distrus doua spirite, care daca erau lasate sa zboare libere, se regaseau intr-un final cu adevarat fericit...
... ce faci atunci ca sa-ti repari greseala? esti om, prin definitie esti construit pentru a mai si gresi... cealalta persoana e tot om, si daca ii pasa de tine, te va ierta.. daca ii dezvalui si motivele din spatele cortinei piesei la care ai supus-o, numita: Minciuna!
... stiu ce ar face..
... un las.. ar astepta sa-i rezolve timpul problema.. cu trecerea timpului, vazand cum evolueaza lucrurile si daca ar evolua in beneficiul lui ar dezvalui minciuna, sa fie el in siguranta, sa fie langa cealalta persoana sau in preajma ei
... un curajos ar trai toata viata cu minciuna pe constiinta, chiar daca asta ar insemna mizeria lui, tocmai si-a schimbat viata, si-a facut-o pe a lui mizerabila si pe a celeilalte persoane, cat de cat fericita
... un paranoic visator, curajos sau las exact cand nu ar trebui...
... s-ar agita ca pestele pe uscat, ar avea insomnii, ar scrie versuri si ar pune laolalta note muzicale care sa-l acompanieze in putrefactia lui stupida, si s-ar adanci si mai tare in starea lui
... dar, poate ca si aceasta categorie de om, pana la urma, neasteptand neaparat un moment prielnic... daca ar actiona impulsiv (firesc pentru genul acesta de persoane) intr-un moment anume, si va incerca sa-si repare crima (in viziunea lui)... si... daca persoana mintita va vedea cu o claritare fara margini sacrificiul facut pentru ea in momentul savarsirii minciunii..
... poate doar acesta din urma va ajunge sa fie si el cu adevarat fericit, alaturi de persoana cealalta.. si el, fericit... el, omul etichetat
... si el, nebunul visator

... daca cineva are alte pareri despre minciuna si despre categoriile de oameni care o comit sau despre cei care doresc sa-si repare greseala.. sunt deschisa sa dezbat cu persoana respectiva - minciuna...