Se facea ca era un
purcelus care lucra intr-o cladire impozanta si rosie ca racu, nu neagra ca
dracu.. singur, singurel, pe nume Grumpy… dupa un timp s-a angajat un alt
purcelus, Needy.. siii, iac asa, lucrau ei in liniste, prea liniste, pace
deplina, prea deplina.. dupa scurt timp
a mai aparut un purcelus, Flunky… acest purcelus avea un farmec personal atat
de unic, vioi, optimist, dar si realist, tot timpul cu zambetul pe buze si idei
nastrusnice in capatana, dar ce nu stie nimeni ii ca pe langa inima mare si
prea buna, un altruist cum nu s-a mai intalnit pe aceste meleaguri, Flunky era
un sensibilos si jumatate, era usor de jignit, chiar si de vorbe date in vant..
Asaa, si amu sa-i
descriu si pe ceilalti doi purcelusi.. Grumpy era genul foarte pragmatic, adica
practic, realist, obiectiv din cale-afara, ironic, mare criticar.. Needy trecea
cu capu’ de nori de multe ori, un visator incurabil, un capos din cale-afara,
nu cumva sa-i fii facut critica ca-ti sarea in cap, tat te umplea de noroi, facea
pe duru’ mai tot timpu’, insa asta era atat de sensibil ca si acolo unde nu era
cazu’ vedea probleme si se intrista..
Asaaaa, si amu sa-mi
continui povestea: o data cu trecerea timpului astia trei purcelusi au inceput
sa amestece noroiul impreuna la unison, o echipa imbatabila, ba chiar au
participat la cateva concursuri la care au castigat titlul de “echipa care
imprastie noroiul in cel mai lung timp”.. asta-i ca si premiul “Cel mai mic
peste prins”… dar nu asta conta pentru ei, ci faptul ca au castigat un titlu,
ca au dus treaba la bun sfarsit.. tot lucrand in echipa s-au si imprietenit, ce
maai, au ajuns ca o mica familie de purcelusi formata din trei frati..
Chiar daca mai erau
zile negre - cum
se usca pamantul de la lipsa ploilor si sarmanii purcelusi se stresau ca nu mai
aveau cu ce lucra, se mai ciondaneau, stateau bosumflati doi dintre ei,
celalalt dadea vina pe ei ca di ce nu ploua, de parca ei puteau sa aduca ploaia..
trasnete si fulgere se coborau pe ei, flacarile iadului, se credea balaur, sarmanu’, nu realiza ca el ii
doar un porcusor.. aaa, am uitat sa mentionez ca Grumpy era seful lui Flunky si
al lui Needy – ei
reuseau sa treaca peste si prin ele cu brio si redeveneau aceeasi buni colegi
si prieteni.. nu paraseau incinta cocinei, pardon depozitului decat impreuna,
mergeau pe principiul: no man left behind.. bine, sa recunoastem amu ca de fapt
principiul asta fain l-a indus foarte subtil, the good hearted Flunky.. lu’
Needy i-a placut foarte mult..s-a atasat, agatat cu toata fiinta de principiul
acesta.. se simtea protejat, in sanul unei familii, probabil familia care i-a
fost luata de oameni cand a fost mic si dusa in salbaticie.. lui Grumpy,
sincer, nu stiu cat ii placea, deoarece fiind obisnuit sa munceasca de unul
singur, el era mai mult el pentru el, un mic egoist in devenire, eine kleine petit
narcisist, era un purcelus bland, calm, prietenos dar nu atat de comunicativ,
obisnuit fiind sa faca totul singur inainte sa apara ailalti doi.
Daa, toate bune si frumoase
pana intr-o zii nefasta, in care Grumpy si/ sau Needy i-a/ i-au spus sau facut ceva lui Flunky si acesta din urma in
asa hal s-a suparat ca poate i-a luat de la inima pe cei doi si nu a mai urmat
principiul lui frumos. Si astfel lui Needy cel dur, care de fapt nu era atat de
dur, ci sensibilosul number two, s-a intristat, si s-a intristat si s-a
intristat de si in ziua de azi poate ii inca trist.. dar, si mai tare l-a
intristat indiferenta de care a dat dovada za boss, aka Grumpy si l-a enervat
si a vrut sa-l tranteasca din rasputeri in noroiul ala mai intarit, dar, cum i
se intampla de multe ori, cum ii prea mic si prapadit, nu a avut forta necesara
nici macar sa-l impinga. Siii amu, ase cum el, Needy, singur, ii convins ca s-a
crapat o caramida in zidul care tinea echipa unita, la figurat vorbiind, iac
asa se simte iar a loner si fiecare dintre ei ii cu aia a lu’ mama lor, adica
fiecare pe cont propriu.. el nu mai amesteca mudul cu aceeasi energie si
veselie si i s-o aprins lui un beculet in capsor de s-o gandit sa scrie o
poveste pentru Grumpy si Flunky, doara, doara s-or indrepta lucrurile.. si or
fii iara a happy little family of pigs.
26.09.2012 - intr-o miercuri insorita
Nota de subsol: inainte de Flunky a mai aparut un porcusor, dar despre el nu este nevoie sa mentionam absolut nimic, nici macar numele, deoarece cum a venit asa a si plecat si oricum era cantitate neglijabila.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu