miercuri, 23 septembrie 2009
There is a light!
Haideti sa vorbim despre modalitati de a privi viata din mai multe unghiuri... castigurile, neajunsurile... insa, in special, e bine sa privesti viata din mai multe unghiuri, cel putin doua bineinteles, atunci cand te afli intr-un impas, te impotmolesti si nu mai stii incotro s-o iei, deoarece toate cararile sunt invaluite in ceata si impaienjenite... cand te afli in fata unui esec, toate zidurile se darama peste tine si nu e nici o mana intinsa, iar intelectul si/ sau fizicul sunt fara pic de vlaga sau... atunci cand te cuprinde dezolarea si-ti traiesti piesa de teatru cu caracter grav, a carei gravitate o vezi si o simti numai tu, cand inlauntrul tau se da o lupta, un conflict sufletesc puternic, lumea ta exterioara se micsoreaza si cea interioara se prabuseste, in urma unei mari furtuni...
Normal ca, indiferent de natura neajunsului in care te regasesti, ca si unica concluzie te consideri un om orb, neajutorat sau nefericit. Dar, daca nu ai vedea deja deznodamantul tragic si nu ai da verdictul de caz inchis?
Pentru asta, trebuie sa inveti sa privesti situatia in care te afli si dintr-un al doilea unghi inainte de ai da un verdict negativ... sa-ti dai jos ochelarii de cal si sa intrevezi o lumina la capatul tunelului... deoarece aceasta este acolo si te asteapta.
Chiar daca lucrurile nu au iesit asa cum vroiai, planificai sau cum visai sa iasa, asta nu inseamna ca totul se afla in ruina...
Sa inveti sa crezi in tine, chiar daca esti la pamant... sa incerci sa te ridici, la inceput macar in genunchi si imediat, fara ezitare in picioare... fara a te uita neaparat dupa maini intinse, daca sunt acolo, cu atat mai bine.... sa cauti licarirea aceea de viata care a ramas in tine si sa o pui la adapost de vantul napraznic de afara, pentru a se reaprinde flacara.
Si dupa ce ai reusit sa te ridici, sa nu faci cale intoarsa, ci, de unde ai esuat sa-ti continui drumul, bineinteles prin prisma celui de-al doilea unghi.
Voi aprofunda doar cel de-al treilea neajuns mentionat mai sus: cel al propriei drame.
Atunci cand iubesti, chiar daca nu esti iubit si nu primesti un feedback, asta nu inseamna ca daca cineva pocneste din degete, in secunda urmatoare dragostea ta se va evapora... nu, nu se intampla asta... iubirea ta pentru celelalt ramane. Depinde doar de tine cum o vei folosi, in ce directie o vei canaliza, sa faci bine sau sa faci rau... sa iubesti sau sa treci granita dincolo, si sa urasti.
Sa zicem ca optam pentru prima... chiar daca in prima ipostaza, campul tau vizual se naruie... si ai convingerea ca drama ta este cea mai tragica... cand ai impresia ca nu mai ai aer, simtind cum te sufoca apasarea...
Cineva mi-a zis odata ca, tot ce trebuie sa faci e sa incerci sa gandesti limpede si sa incerci sa te pui macar pentru o clipa in locul celeilalte persoane, a celei care nu-ti impartaseste aceleasi sentimente si abia atunci vei intelege... vei intelege ca persoana respectiva nu percepe realitatea, situatia cum o percepi tu... pentru acea persoana, fericirea este altfel definita... si abia apoi vei fii capabil sa iubesti in continuare in modul in care iti este permis, si sa accepti acest lucru si in inima ta... incercand incetul cu incetul, pas cu pas, si in timp mai scurt sau mai indelungat... sa si simti dragostea pentru persoana respectiva doar in modul in care iti este permis...
... si chiar daca planul vietii tale nu a decurs asa cum credeai si sperai, nu uita ca asa doar tu ai visat sa iasa...
...norii vor disparea si chiar daca nu apare imediat si Soarele, macar cerul este senin...
...chiar daca o stea a cazut si nu ti-a indeplinit visul, asa cum a promis...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
din punct de vedere logic intotdeauna e foarte "usor", insa cand te afli in situatia celui care iubeste logica nu te prea ajuta. In aceasta situatie cei care isi continua drumul cred ca o fac taras daca nu sunt ajutati dinafara. Poti continua dupa "un esec" in dragoste, dar nu iti vei reveni complet decat daca vei avea pe cineva langa tine- sa te ajute sa te ridici, sa-ti de-a o motivatie...
... da, dar daca ai pe cineva langa tine sa te ajute (aici ma refer la o persoana de sex opus), acel cineva devine doar "un pansament"... si, daca acea persoana ajunge sa fie semnificativa in viata ta, nu cred ca asa vrei sa fie definita relatia ta cu acea persoana...
... deci, mai bine o faci taras
... sau, si mai bine, trebuie sa iti stabilesti noi scopuri in viata, sau sa le reinoiesti pe cele vechi neimplinite, si, in timp, concentrandu-te asupra indeplinirii lor, iti vei reveni aproape complet
... in concluzie, schimbarea e un factor definitoriu, ai nevoie de o schimbare in viata ta, una majora
... nu zic acuma sa fugi in munti cu pluta, si sa te izolezi :)
... ai nevoie de un nou decor care sa te multumeasca si care sa-ti ia gandurile, treptat, de la ultimul esec in amor
... motivatia trebuie sa ti-o induci doar tu, si nimeni altcineva
Nici mie nu-mi surade ideea de a transforma pe cineva intr-un pansament. Nu la asa ceva ma gandeam.
Cred ca motivatia trebuie sa ti-o induci doar tu, dar in momentele imediat urmatoare unei deziluzii e cam greu sa faci asta- dureaza mult pana cand vei fi in stare sa te ridici iar de unul singur. Cu un mic ajutor insa (insuflat de o noua iluzie- care speri ca de data asta va avea un final fericit) te ridici mult mai repede.
... insa, acea noua iluzie nu are cum sa fie doar un "mic" ajutor, deoarece in momentele imediat urmatoare unui esec sentimental, persoanei afectate nu-i va ajunge "putinul" primit, deoarece e mult prea vulnerabila
... va cere prea mult, prea dintr-o data, prea curand
... si, ori va pune subiectul pe fuga, ori va fii nesemnificativ acel prea mic ajutor primit de la noua iluzie
... de aici rezulta o noua deziluzie, un nou esec, dezamagire totala
... deci, cum faci sa te ridici o dat'?
1. renunti la dragoste, macar pentru moment, pana te pui un pic mai bine pe picioare, de unul singur
2. noroc, sa ai noroc sa dai peste acea persoana dispusa sa iti ofere necesarul dorit
... dar, orice alegere ai face tot are minusuri
... daca optezi pentru "2", te folosesti de acea persoana, poate si ea de tine, dar mai conteaza?
... daca alegi "1", si lasi sa treaca un timp de la ultimul esec, nu mai esti asa slabit si te ridici o dat', nu suntem noi umani si prin firea noastra gresim dorind prea mult, prea dintr-o data si prea curand?
logica imi cere sa optez pentru prima varianta, pentru ca optand pentru a doua risc sa-mi fac mai mult rau, decat bine... cu toate ca pe moment e foarte greu sa ramai la prima varianta... dar trebuie sa gandim pe termen lung... sau nu...
Trimiteți un comentariu